Poliţiştii sunt şi ei oameni. Ei au familie, să nu uitaţi, au copii, au o soţie, au părinţi. Ei ştiu cum este să fii un om. (Da, Maestră.) Deci, dacă orice poliţist face ceva greşit, este doar individual. (Da, Maestră.) Cazuri singulare.
( Maestră, au fost și mulți oameni care au protestat în Statele Unite și, de asemenea, în întreaga lume. ) Da. ( Revolte civile de un fel sau altul. Maestră, ați avea Dvs. vreun sfat de dat poliției și protestatarilor în acest moment? )
Da. De asemenea, m-am gândit la asta. Bine că vine această întrebare, pentru că simt cu adevărat durere. Simt durerea pentru victime, așa-numitele victime ale poliției, precum și pentru poliție însăși. (Da, Maestră.) Dar trebuie să vă spun direct și în primul rând că noi avem nevoie de poliție. (Da.) A închide poliția sau a demola forța poliției nu este răspunsul. (Da, Maestră.) Nu când societățile noastre de pretutindeni sunt încă în starea în care ne aflăm acum. (Da, Maestră.) Ei au spus că odată, de exemplu, erau mai puțini polițiști și a crescut crima, nu-mi amintesc, poate în Chicago sau ceva. (Da, Maestră.) Ar fi. Prezența poliției, uneori pur și simplu în preajmă, ei nu fac nimic, dar prezența poliției, îi face pe oameni să se gândească de două ori dacă doresc să facă ceva rău. (Da, Maestră.) Le va reaminti închisoarea, pedeapsa. Asta înseamnă să fii departe de familie și prieteni și fără libertate. (Da, Maestră.) Cel puțin pentru o vreme, sau chiar pentru totdeauna, depinde de natura infracțiunii. Deci, prezența poliției este necesară în societatea noastră în momentul de față. (Da, Maestră.) Asta este cea mai importantă.
Numărul doi, poliția este patrimoniul, bunul, patrimoniul bun al oricărei țări. Au fost instruiți să facă multe lucruri, chiar să moașească, chiar pot aduce pe lume un copil. Adică, dacă trebuie, în caz de urgență. Ei pot face resuscitare cardiopulmonară pentru a ajuta persoanele inconștiente, sau chiar bebelușii sau copiii. Sau chiar ajută în multe feluri pe care probabil uit să le menționez. Nu sunt poliția, ci doar mă gândesc în felul acesta. Mă gândesc doar la ceea ce știu. (Da, Maestră.) Prezența poliției este necesară atâta timp cât societatea noastră nu se comportă bine în general. (Da, Maestră.) Și poate ajuta la diminuarea criminalității. Poate ajuta la restabilirea ordinii în anumite zone. Și ajută la salvarea vieților. Ar trebui să fim, de asemenea, foarte recunoscători peste tot față (Da, Maestră.) de poliție.
( Dragilor, aţi făcut o treabă bună, sunt mândru de toţi. Voi sunteţi eroii mei. Vreau să vă spun: nu vă opriţi, vă rog nu renunţaţi. Multora nu le pasă sau nu apreciază sacrificul pe care-l faceţi zilnic. Dar eu o fac. Mulţi sunt alături de mine să vă spună azi că voi contaţi. Ofiţerii din întreaga America, voi contaţi pentru mine, vă rog să aveţi grijă de noi. )
Am scris chiar o poezie pentru poliție. (Oh, uau!) Nu știți? (Nu, Maestră.) Știați. Unii dintre voi nu știu. O puteți arăta din nou pentru ca toți să îl vadă. (Bine, Maestră.) Dacă puteți găsi poezia. Nu o am cu mine. Sunt sigură că o aveți pe undeva.
Poezie scrisă de Maestra Supremă Ching Hai: „Eroul liniștit” (Tuturor polițiștilor buni)
În rafala înghețată de iarnă
Stai înalt ca o colosală statuie grecească
Furtuna oceanului pare să te ocolească
Uimită de acel curaj invincibil!
În ceața sufocantă a amiezii de vară
Zâmbetul tău demn împrăștie plângerile
Soarele înalt și-ar lua zborul, timid de rezistența ta.
În haosul orei de trafic
Brațele tale afirmatoare restabilesc ordinea
Neașteptând niciodată o mulțumire.
Când uit să încetinesc pe străzile aglomerate
Îmi reproșezi să mă întorc la viteza sigură.
Când rămân pe afară la miezul nopții
Tu „mă primeşti” cu cheia principală și un zâmbet!
Când sunt pierdută pe autostrada stresantă
Tu conduci cu mine până la locul potrivit.
Vorbești chiar limba mea
Bine! Ai încercat ...
Dur pentru cei răi Domol pentru cei blânzi.
Deși trebuie să te descurci
Cu părțile negative ale caracterelor umane
În mod surprinzător, inima ta tot își rezervă multă încredere.
În zece mii de feluri
Tu arăți bunătatea ta autentică!
Îmi amintesc
Când ne-am întâlnit prima dată
M-ai dus pe marginea drumului
(A doua mea încercare eșuată Pe motocicletă)
Voi strigați la paramedici
„Fă ceva, fă ceva!
Va fi bine?
Va fi bine?”
Fața ta era ca
Cea a unui tată îngrijorat
Aura ta a fost
Ca a unui înger
Fața pe care mi-o voi aminti mereu
Pentru tot restul vietii mele.
Da, te cunosc bine
Într-un oraș străin
În satul meu natal
Pe o alee înfricoșătoare atât de îngustă și întunecată
Pe o plajă pustie în zori ...
Ești în mare parte singur
Sau doar cu Dumnezeu!
Ești soldatul cel mai curajos de zi cu zi
Luptând într-un război constant
Împotriva violenței și a nedreptății
Salvarea celor slabi
Apărarea inocenților.
Punându-ți viața în pericol
Pentru a păstra siguranța și liniștea
Pentru concetățenii tăi
Și pentru cei pe care nici măcar nu-i cunoşti:
Ca mine, da! „Doar un turist ...”
Dar eu sunt și publicul
Care este inspirat să îți scrie această poezie.
Căci este Noël
Și acesta va fi darul nostru modest:
O părere poleită cu ceva pozitiv
Împachetată cu Dragoste și sigilată cu Respect care ți se datorează.
Deci, într-o zi, când simți că ţi-a ajuns
Înfruntând întunericul!
Poate îți amintești cumva această scrisoare
Știind că publicului te iubește!
Doar că societatea încă generează defecte, așa de inexplicabile!
Dar vom încerca cu toții diferite moduri de a remedia ...
Acum este un sezon special
Și nu sunt sigură ce să trimit!
(Știi ... la poliție!)
Deci, vă doresc sincer un Crăciun frumos
Pe măsură ce anul vechi se termină:
Fie ca toți să începem din nou o viață fericită
Fie ca zilele noastre să poarte evenimente plăcute.
Sperăm că vor dispărea cu toții, „cei răi”
Dar chiar și atunci
Este întotdeauna plăcut să vezi poliția în jur
Mergând mândri, arătând bine, vorbind mândri
În uniforma care reprezintă protecție.
Puternic dar corect, umil dar neînfricat
Tu ești Eroul Tăcut
Cine „iubește ce facem noi” (*)
Și oamenii te iubesc ♥
♥ CDLA ♥
~~~ ♥ ~~~
(*) Citat de la un polițist, întâlnit pe stradă în Monaco.
Acum, poliția, sunt și ei oameni. (Da.) De asemenea, comit greșeli și erori. Dar au fost instruiți și pentru a le împiedica. Când eram în alte țări, eu eram amabilă cu poliția. De exemplu, o dată ei m-au oprit cu mașina, să-mi verifice hârtiile. (Da, Maestră.) Și am scos toate hârtiile și le-am dat lui. Și a fost seară și vântul a fost foarte puternic. A fost în Europa. Și hârtia flutura, iar eu mi-am folosit mâna ca să țin de colț pentru el. Și eu am folosit lanterna în cealaltă mână pentru a o lumina ca el să poată citi. (Da.) Și l-am întrebat: „Poți să o citești?” Și s-a înmuiat imediat. El a fost un fel de polițist înainte. „Hârtia Dvs.? Permisul Dvs. de conducere? De unde sunteți?” Dar după aceea, a fost foarte bun. El a spus: „Vă mulțumesc”. Vedeți? Poliția este, de asemenea, umană. Ei au familie, amintiți-vă, ei au copii, ei au soție, ei au părinți. Ei știu cum este să fii om. Deci, dacă vreun polițist a făcut ceva greșit, este doar individual. (Da, Maestră.) Cazuri unice. Deci, dacă greșește, atunci poate că vorbești cu el, acea persoană, sau chiar îl dă afară din poliție sau chiar îl pune la închisoare. Dar doar acea persoană. Nu acuzi întreaga forță de poliție, pentru că sunt mulți polițiști buni. (Da.) ( Corect, Maestră. ) Există polițiști buni. (Da, Maestră.) Mulți, dacă voi comparați aceste incidente cu numărul întreg al forței poliției, atunci știți că majoritatea poliției face o treabă bună. (Da, Maestră.) Oamenii au încredere în ei. Prin urmare, există unele proteste, eu le-am văzut la știri. Uneori trebuie să caut știrile pentru voi. Și am văzut niște proteste împotriva poliției, dar unii oameni ies de asemenea pentru a șterge asta. (Da.) Unii indivizi spun: „Poliția a ucis acea persoană, dar el mi-a ajutat familia”. Ceva de genul. Pentru că poliția oferă ajutor de asemenea. Să presupunem că nu există niciodată poliție pe autostradă, toată lumea uită uneori și conduce atât de repede, ca nebunii când sunt drogați sau băuți, apoi imaginează-ți câte accidente s-ar întâmpla. (Da, Maestră.) Chiar dacă poliția doar parchează pe marginea autostrăzii, fără să facă nimic, dar oamenii o văd și li se amintește să încetinească, să conducă încet. Și astfel, nu știi niciodată, că ar fi putut evita multe accidente. Și multe vieți au fost salvate. Ca să nu vorbim despre poliție, că a venit să salveze la unele accidente de mașină și să ajute pe oamenii, să refacă viața oamenilor. Sau să îi aducă la spital, să apeleze serviciul de urgență etc. etc. (Da, Maestră.) Oamenii ar trebui să știe că în această lume nu există perfecțiune. Deci, trebuie să luăm majoritatea. Dacă majoritatea bunătății a depășit minoritatea negativității, atunci trebuie să o acceptăm. La fel ca în casa voastră, dacă un colț al casei este rupt, nu trebuie să demolezi întreaga casă. Pur și simplu remediezi acel colț. (Bine. Da.) Deci, cred că oamenii ar trebui să se gândească de două ori și să lase poliția să-și facă treaba. El era la locul potrivit, la momentul potrivit.
Poliția nu hărțuiește întotdeauna oamenii negri. Am văzut că desfăsoară, de asemenea, o forță similară sau o acțiune similară asupra oamenilor albi, și asupra femeilor. Copiilor, de asemenea. Depinde de situație. (Da, Maestră.) Nu trag, adică pe moment, doar în oamenii negri. De asemenea, ei au făcut același lucru cu oamenii albi. Ați văzut asta, nu? ( Da, am văzut Maestră.) Deci, nu este corect să spunem că poliția pur și simplu nu îi tratează prea bine pe oamenii negri. Și chiar dacă o fac, vă rog, oamenii trebuie să reflecte în interior dacă voi vă comportați bine sau nu în societate, vă îndepliniți sau nu datoria de cetățean. Ați respectat legea? Sau ceva. Pentru că uneori doar unul sau doi fac ceva greșit, și atunci oamenii au o prejudecată împotriva întregului grup. (Da.) Similar cu poliția, sunt și ei oameni. Poliția nu este sfântă. Îmi pare rău, aș vrea să fie. Dar dacă sunt sfinți, eu nu cred că ei pot face treaba poliției. (Da. Bine, Maestră.) Poliția este instruită să facă acest tip de acțiune. Și uneori ei împușcă accidental pe cineva, negru sau alb, nu este intenția lor de a ucide. Imaginează-ți.
Slujba poliției, cred, este mai periculoasă decât cea a unui soldat pe un teren de luptă, deoarece soldații nu prea se apropie de așa-numiții dușmani pentru a trage. Majoritatea sunt ascunși în cazarmă sau ceva de genul acesta. (Da, Maestră.) Sunt în siguranță undeva. Într-o anumită măsură, ei sunt în siguranță. Dar poliția, trebuie să stea față în față la doar câțiva metri, sau chiar acolo. El trebuie să oprească o mașină și să ceară permisul de conducere și să facă un test de alcoolemie, indiferent dacă el conduce sau nu în stare de ebrietate sau drogat. Și el este față în față. Am văzut câteva știri când chiar șoferul a apăsat pe trăgaci și a împușcat chiar acolo polițistul. Ați văzut aceste știri? (Da, Maestră.) Deci, poliția este întotdeauna în pericol. Și nimeni nu se gândește la asta. Ei sunt în situații periculoase, de cele mai multe ori. (Da, Maestră.) Deci, când ei se confruntă cu așa-numitul suspect și dacă suspectul a făcut ceva, vreau să spun mai evident, atunci poliția nu are timp să se gândească. (Da.) El ar putea crede că acel suspect a vrut să-l împuște pe colegul său, apoi el trebuie să reacționeze imediat. Acest lucru este antrenat și devine automat, și nu au avut timp să se gândească. Fie supraviețuiesc ei, fie suspectul. (Da, Maestră.) Nu pot gândi imediat. Ei nu pot. Nu sunt în zona de siguranță pentru a gândi. Deci, ei ar putea să tragă și ar putea fi o greșeală. Ei nu ar vrea să facă asta. Nici un polițist nu ar vrea să împuște oameni la întâmplare. (Corect, Maestră.) Este ceva care a declanșat asta. (Da, Maestră.) Pentru că ei sunt întotdeauna în pericol. Trebuie să se protejeze și să-și protejeze colegii şi/sau pe alţii, cei din jur sau victimele. Ei trebuie să-i protejeze pe toţi. (Da.) Deci, noi trebuie să luăm în considerare toate acestea și să oferim poliției o șansă. Pentru că toate aceste lucruri demoralizează atitudinea mentală a serviciului poliției. Ei se sperie, se simt triști, ei se simt dezamăgiți, ei se simt deprimați. (Da.) Pentru că mulți dintre ei chiar și-au pus viața în pericol pentru a ajuta oamenii și ei fac asta sincer. De aceea s-au alăturat forțelor poliției, pentru a-i ajuta pe cei buni și pentru a face față celor răi. (Da, Maestră.) Majoritatea polițiștilor au acest ideal mental înainte de a se alătura forței. Altfel, ar face altceva. Și să fii polițist, pregătirea este foarte grea. Voi știți asta? (Da.) Este la fel de mult ca în armată. Și ei nu au la fel de multă protecție ca oamenii din armată. Eu nu sunt polițistă, momentan nu am nici un polițist în familia mea, nimic. Vorbesc corect și drept. (Da.) Și sper că oricine a fost împotriva poliției, vă rog să mă iertați.
